duminică, 22 februarie 2009

Viciu si cafea uscata.

Am gasit o tigara cazuta sub un teanc de facturi neplatite inca. M-am uitat la ea pret de 5 minute dupa care am hotarat sa o aprind.
Hhhhhhhhh! Fumul imi paraseste gatul uscat in valuri de albastrui gudronat. Rotocoale de ceata brumarie se imprastie prin camera. Pluteste in straturi suprapuse, unele intrepatrunse si sfasiate de curentii de aer.
Imi lipseste viciul asta. Locul lasat liber de fumat in suma viciilor mele se cere umplut de un altul. Balanta vicii-virtuti se cere echilibrata.
Ma las invaluit de de ultimul fum tras adanc in piept si strivesc mucul de tigara pe fundul unei cani in care s-a uscat ultimul strop de cafea, in urma cu cateva zile.
Dezamagit, de lipsa mea de tarie in a-mi refuza gestul de a aprinde tigara, ma las pe spate in patul ravasit de cele cateva ore de somn-veghe. Inca e cald patul... Imi lipseste o cafea, neagra si fierbine, sa-mi alerge prin suflet si sa ma trezeasca la simtiri. Azi am sa ies din casa... azi am sa respir aerul rece de afara si o sa-mi fie bine.

Ma imbrac in graba, cu gesturi nesigure... Sa-mi fie teama de ziua asta?

Niciun comentariu: